Monumentele istorice din Romania             Romana English

Descrieri/Comentarii

emilia / 02-Sep-2010

Pisania alcatuita in 1898 de preotul Grigorie Musceleanu si asezata intre lespezile de piatra din biserica, mentioneaza construirea la 1416 de catre domnitorul Mircea cel Batran, a primei biserici de zidarie, pe locul unei biserici mai vechi din lemn. Textul a fost copiat dupa o inscriptie ce a fost ascunsa de catre un egumen grec, in temelia tinzii bisericii manastirii Radu-Voda. Iata ce spune pisania: " Io, Mircea I Basarab, Domnul Tarii Romanesti, Duce al Fagarasului si biruitor al tinutului Dobrogei de peste Dunare, la anul 6924 (1416 ) am zidit biserica de zid, in locul celei de lemn a lui Bucur, in padure, pe movila de langa Dambovita, cu hramul sf. Atanasie si Chiril, unde am pus oasele mortilor cazuti in tabara ce am avut cu turcii, la Giurgiu, iulie, 12."  Documente istorice arata ca biserica a fost distrusa in incendiul provocat de ostasii turci condusi de Sinan Pasa, in 1595, iar din daramaturi s-a inaltat colina cu inca 2 metri, alcatuind asa-numita "falanga de aparare" impotriva ostii lui Mihai Viteazul. Biserica a fost rezidita de catre monahii manastirii Radu-Voda peste fundatiile vechi, in 1626 si 1632-1645, in timpul egumenului Atanasie, pentru a fi gropnita si capela a cimitirului manastirii. Pictarea icoanelor Catapetesmei s-a incheiat pe data de 8 februarie 1705. Adancimea fundatiilor bisericii este de cel putin 3,33 metri, iar inaltimea zidurilor de doar 4,75 metri. Existenta unor asemenea fundatii nu ar fi fost necesara pentru o constructie atat de joasa. Vechimea bisericii a fost dovedita si de descoperirea cu prilejul lucrarilor de restaurare din 1938, a unei scari formata din trei trepte de piatra, situate la aproximativ 2 metri sub cota 0. Sub fereastra Sfantului Altar exista un arc format din caramizi asezate pe plan vertical, ce poate fi al ferestrei bisericii din 1416, iar spre rasaritul colinei, un zid medieval, din piatra de cariera, cu arce frante, sub nivelul actual al pamantului. Daca acest zid ar fi fost construit pentru sustinerea pamantului, nu ar fi avut arce. Ele confirma faptul ca nivelul a fost inaltat de-a lungul timpului cu 2 metri.

( N. Iorga:"Istoria Bucurestilor", 1939, Bucuresti, p. 22 ; P.S. Veniamin Ploesteanu:"Biserica Bucur din capitala",1939, Bucuresti ; Ileana Toma:"Parintele Alexie. Preotul lui Dumnezeu", Editura Bizantina, Bucuresti, 2002.) 

L.S. / 05-Aug-2009

Biserica  Sf. Atanasie şi Chiril - „BUCUR  CIOBANUL” 

Hram: Sf. Atanasie şi Chiril

Bisericuţa lui Bucur Ciobanul, sau "Biserica Sf. Atanasie ce este afară de curtea Mănăstirii" Radu Vodă, se află pe malul drept al Dâmboviţei, pe o movilă de pământ, împrejmuită cu ziduri de piatră, alături de noile blocuri de lângă podul Mărăşeşti.

Legenda leagă ridicarea acestui lăcaş de numele ciobanului Bucur care ar fi întemeiat aşezarea Bucureştiului. Biserica a fost construită însă în secolul al XVIII-lea,  înainte de 1747 (după o lespede de mormânt găsită în săpăturile arheologice din 1953), ca paraclis sau biserică de cimitir a mănăstirii Sf. Troiţă - Radu Vodă, din vecinătate şi nu are legătură cu originile oraşului şi cu întemeietorul lui.

A fost reparată în 1869. Ruinată şi închisă multă vreme, în anul 1909 a fost restaurată de arh. Gr. Cerchez, s-au refăcut pridvorul, acoperişul, turla, bolta. După alte reparaţii a fost redeschisă în 1938.

Bisericuţa ne uimeşte prin simplitatea şi modestia sa, de construcţie de tip rural, în formă de navă (13,55 x 6,20 m), cu înfătişare graţioasă în bune proporţii. Şase stâlpi înalţi din lemn cioplit îi susţin arcadele trilobate ale pridvorului ce îi dau înfătişarea de prispă a unei case ţărăneşti (în prezent închisă cu geamlâc). Imaginea specifică i-o dă turla mică, cu acoperiş în formă de ciupercă. Faţadele au un singur registru cu arcaturi trilobate. Interiorul are pereţii văruiţi pe care sunt puse numeroase icoane vechi şi şervete ţărăneşti. "Stranele" din lemn masiv, rabatabile, au o tăietură specială, fiind gândite de arh. Anghel Marcu, în 1986.

Arh. L.S.

Extras din: Lucia Stoica şi Neculai Ionescu Ghinea- Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureşti” vol.1, 2005, Edit. Universalia

DavidC / 24-Jul-2008

" Eca si faimoasa bisericuta, care a fost atat de cantata, de vizitata si de discutata in secolul nostru, de cand invatatii incepura sa studieze isvorele istoriei Bucurescilor. [...] Biserica zisa azi a lui Bucur Ciobanul este un paraclis zidit, probabil pe la 1743, in spatele marii manastiri a lui Radu-Voda, ca sa fie bisericuta, adica bolnita, pentru cimitirul acestei manastiri, dupa cum se obicinuiesce la tote manastirile. Are hramul Sfintilor Atanasie si Ciril, patronii de obste ai cimitirelor, si caramazile gasite acolo poarta data de 1743. - Si atat tot dupe istorie, e putin, dar e adevarat."

Ion Ionescu-Gion, "Istoria Bucurescilor"